Scris de Administrator | 06 Septembrie 2011

Concept

Colturi profetice. Despre viitor
Anders Kreuger (SE), curator Periferic 6

Acea pasiune secreta numita viitor: 
Care, în orice existenta însemnata, este contra-forta 
A celorlalte pasiuni – contra-forta si misterioasa temelie!

Vilhelm Ekelund (1880 – 1949): fragment postum

Despre viitor

Poate ca enigmaticul poet suedez avea dreptate. Viitorul este în noi; este o forta motrice, care se hraneste din trecut. O folosim ca pe o unealta pentru a obtine ceea ce conteaza cel mai mult pentru noi acum: prezentul, constanta noastra devenire. Întretinem o relatie pragmatica cu propriul viitor, si aceasta în mod aproape instinctiv. Ne facem planuri, încercam sa profetim evenimentele vietii noastre si sa eludam intuitia ca anumite lucruri ni se vor întîmpla orice am face. Nu pare ciudat, atunci, faptul ca viitorul este adesea tratat în termeni culturali ca ceva impersonal si suveran, ceva „futurist” sau „futurologic”? 

 

Gîndirea occidentala a fost mult timp dominata de o întelegere liniara a timpului. În gramatica cît si în filosofie, viitorul este perceput în mod traditional ca fiind cel mai fragil dintre cele trei timpuri fundamentale. Exista tendinta de a asocia viitorul nu cu stiinta hard, solida (care, se presupune, poate fi verificata în prezent si în trecut), ci cu conceptul soft, fragil de utopie (care însemna cîndva „tarîmul de nicaieri”). De vreme ce viitorul nu exista înca, nu avem nici o informatie despre el, si prin urmare nu stim cum sa „tratam” cu el. Într-o cultura care favorizeaza informatia în dauna intuitiei, viitorul ramîne o mare necunoscuta, un vis, o ramasita.

Ce este gîndirea? Acesta este titlul unei prelegeri sustinute de Martin Heidegger în 1952, care contine samînta unei revolte împotriva liniaritatii timpului si a tiraniei trecutului în gîndirea occidentala. Heidegger foloseste figura retorica a recurentei pentru a crea un alt model al timpului. Aluzia sa la un posibil nou statut al timpului a devenit celebra: „Lucrul la care merita sa ne gîndim cel mai adînc este faptul ca înca nu gîndim”. În legatura cu Nietzsche, Heidegger scrie:

Vointa noastra se va elibera de repulsia împotriva Timpului, împotriva acestui a-fi-doar-trecut al sau, numai daca va îmbratisa necontenit aceasta plecare si revenire. Vointa noastra se va elibera de repulsiunea „Trecutului” daca va îmbratisa eterna revenire a întregului „Trecut”. Vointa noastra va scapa de repulsie daca va îmbratisa eterna revenire a Neschimbatului. 1)

Aceasta linie de gîndire evocatoare si problematica nu a reusit niciodata sa patrunda pe de-a-ntregul în curentul general de idei. Sîntem în genere obsedati de cautarea „Noului”. Cel mai adesea, viitorul devine proiectia acestei noutati ideale. Ar trebui totusi sa ne amintim faptul ca pentru multi oameni viitorul aduce putin nou si mult la fel. Si cei mai multi dintre noi sîntem mai curînd multumiti de aceasta continuitate repetitiva.

Ideea unui viitor perceput ca fiind mai putin senzational decît avem tendinta sa ne imaginam, ca o recurenta, ca o sursa de inspiratie conceptuala si artistica insuficient explorata: iata unul dintre punctele de plecare ale expozitiei cuprinzînd aproximativ 40 de proiecte de arta contemporana organizate la Iasi, în nord-estul României. Expozitia a impus un angajament pentru viitor care sa treaca dincolo de individual dar sa respinga programaticul si utopicul. Ea a propus de asemenea viitorul ca un „antidot” împotriva obsesiilor melancolice legate de trecut si de pierderile evocate de istoria europeana a secolului XX, în spatii printre care se numara si orasul-gazda.

Colturi profetice

Un alt punct de plecare al expozitiei a fost ideea ca anumite locuri se preteaza mai bine decît altele la articularea acestor aspecte ale viitorului: locuri încarcate de istorie care trebuie sa învete sa priveasca înainte, locuri ajunse în situatii-limita, locuri care se auto-percep ca fiind periferice.

Orasul Iasi pare sa se potriveasca tuturor acestor descrieri. Este vorba de o fosta capitala (a acum disparutei Tari a Moldovei), cu o dezvoltata infrastructura educationala si culturala. Are aproximativ 350 000 de locuitori, nu mai putin de sapte universitati, un Teatru National, o Filarmonica si mai multe muzee si biblioteci. Exista aici nenumarate biserici si manastiri apartinînd diferitelor confesiuni. În urma celui de-al doilea razboi mondial, Iasul a ajuns sa se situeze la doar cîtiva kilometri distanta de granita româno-sovietica, devenita astazi granita cu Republica Moldova. Cu stilul sau de viata vetust, a carui dimensiune centrala o reprezinta sorbirea vinurilor autohtone în gradini asezate la poalele dealurilor, Iasul este întrucîtva un secret bine pastrat în ochii restului lumii. Si totusi, în doar cîtiva ani orasul va deveni un important avanpost al „Noii Europe”, al Uniunii Europene largite si al NATO.

Titlul expozitiei a fost împrumutat dintr-o cartulie consistenta de la sfîrsitul anilor ’30. Iata ce scrie Walter Benjamin în O viata de copil în Berlinul anilor 1900, în fragmentul despre vidra marina din Gradina Zoologica a orasului Berlin:

Cu lampile albe ale stîlpilor de felinar, aleea care îl întîmpina pe vizitator amintea de promenadele parasite din Eilsen sau Bad Pyrmont, si cu mult înainte ca locurile acestea sa ajunga atît de paraginite încît sa para mai antice decît baile romane, acest colt al Gradinii Zoologice vadea deja semnele a ceea ce avea sa se întîmple. Era un colt profetic. Asa cum unele plante se presupune ca au puterea de a ne permite sa întrezarim viitorul, exista si locuri care au acelasi dar. De cele mai multe ori sînt terenuri parasite, dar si vîrfuri de arbori înaltîndu-se de-a lungul zidurilor, alei înfundate sau gradini unde nimeni nu zaboveste niciodata. În astfel de locuri, tot ce se asterne în fata noastra pare a fi deja trecut.

Locul, asezarea, toposul este o componenta esentiala în cele mai multe dintre marturiile artistice, pentru care limbajul singur nu este niciodata de-ajuns. În arta, multe chestiuni pot fi reduse, daca este necesar, la o întrebare precum „unde anume în lume?” sau „în ce tinut al mintii?”. Aceasta corespune „punctului topografic de vedere” al lui Freud referitor la Subconstient. Coltul este o figura topografica bogata în semnificatii potentiale. Are un interior si un exterior. Este punctul de intersectie a doua destinatii („coltul strazii cutare sau cutare”), o circumstanta în care vederea este partial blocata („a se uita dupa colt”), un loc izolat la periferia lumii accesibile („coltul cel mai îndepartat”), un loc de unde nu exista scapare („încoltit”). Si asa mai departe.

Dar cum ramîne cu „profetic”? Foloseste Benjamin acest cuvînt, atît de încarcat de semnificatii religioase, numai pentru a ne stimula imaginatia? Nu-i prea sta în fire sa faca asa ceva. În antichitate, cele doua moduri preferate de a afla ce avea sa se întîmple constau în consultareaoracolului (care nu stie nimic, sau cel putin asa pretinde, si care lasa necunoscutul sa vorbeasca prin intermediul sau) sau a profetului (care stie ceva, sau asa pretinde, si care vorbeste în numele necunoscutului). Aceste metode se reflecta în futurologia de azi sau în „studiile despre viitor”, coordonate în capitalele europene de rezervoare de gîndire uneori rusinos de puternic finantate. În ambele cazuri, granitele dintre ceea ce se stie si ceea ce nu se stie sînt deliberat estompate. Într-adevar, credinta joaca întotdeauna un rol cînd vorbim despre viitor. În afara de toate acestea, titlul expozitiei poate sa aiba de asemenea o semnificatie autohtona, specifica locului. Iasul este un centru important al Bisericii Ortodoxe Române (pelerinajul organizat anual de Sfînta Parascheva aduce în oras aproximativ un milion de vizitatori), iar credintele mesianice nu sînt straine acestei regiuni predominant rurale si conservatoare a tarii.

„Colturile profetice” sînt locuri care ne permit sa întrezarim viitorul. Sînt locatii ce îsi pierd localizarea, unde viitorul se prabuseste în trecut, unde putem trai experienta unei deveniri fara chip, imponderabile. Curatorul si artistii participanti sugereaza faptul ca Iasul este un astfel de loc.

Expozitia

Este desigur important sa se retina faptul ca proiectul „Colturi profetice” a fost conceput si realizat ca o expozitie de arta. S-a dorit ca el sa fie o etalare variata si fizica a lucrarilor semnate de autori foarte diferiti, si nu o demonstratie vizuala unificata si cerebrala a poeticii conceptuale a curatorului. Cautarea de dovezi imediate în sprijinul acuratetii cronologice si topografice ar fi un exercitiu inutil. Nu tot ceea ce s-a putut vedea a avut o legatura directa cu „tratarea viitorului”. În acelasi timp, era de asemenea important sa se evite caderea în eterna capcana a futurologiei: viitorul la îndemîna tuturor, o „teorie a tuturor lucrurilor” care nu obliga la nimic.

Colturi profetice s-a vrut o expozitie bogata în atitudini artistice si strategii.  Unele dintre lucrari s-au referit în mod mai mult sau mai putin explicit la ideea de „viitor” (Annika Eriksson, Carsten Höller, Matts Leiderstam, Mika Taanila si altii). Au fost lucrari axate pe relatiile sociale si pe interactiunea artist/public (Hüseyin Alptekin, N55, Thorvaldur Thorsteinsson, Erwin Wurm si altii). Au fost de asemenea lucrari motivate conceptual si avînd la baza imaginea, realizate majoritatea prin intermediul fotografiei (Miriam Bäckström, Róza El-Hassan, Joachim Koester, Aydan Murtezaoglu, Bruno Serralongue si altii). Unele lucrari au pus în evidenta relatia dintre vizual si textual (Erick Beltrán, Haraldur Jónsson, João Penalva, Arturas Raila si altii). Pictura contemporana recunoscuta a fost de asemenea prezenta în cadrul expozitiei (Ieva Mediodia, Nina Roos, Praneet Soi), la fel ca si obiectul inexplicabil sau auto-explicativ (Henrietta Lehtonen, Lia Perjovschi, Dré Wapenaar). În plus, curatorul s-a folosit de acest prilej pentru a îndrepta atentia asupra artistului român Ion Grigorescu, a carui opera complexa si contrarianta este putin cunoscuta, atît în propria tara cît si peste hotare. Fotografiile din cartea artistului intitulata Iasi (1974 – 1975) au avut o importanta aparte în cadrul expozitiei, acestea aducînd laolalta multe dintre firele conceptuale care faceau legatura între diversele proiecte si locuri de întîlnire.

Colturi profetice a prilejuit întîlnirea dintre artisti apartinînd unor generatii si unor tari diferite. Expozitia nu a avut un program „geo-politic”. Atît geografia cît si politica sa au fost imaginare. Au fost avute totusi în vedere trei considerente. Aceasta a fost prima vizita coerenta a unora dintre cei mai importanti artisti nordici contemporani în România. A fost vorba de o expozitie deliberat non-balcanica. Unii artisti interesanti din cîteva tari vecine cu România nu au fost invitati de aceasta data. În schimb, a existat o încercare de a reînvia legatura  istorica „adormita” dintre orasul Iasi si Istanbul/Constantinopol (pîna la mijlocul veacului al XIX-lea, istoria Moldovei a stat sub semnul suzeranitatii otomane).

Colturi profetice s-a desfasurat în mai multe locatii. Au fost expuse lucrari în toate cele patru muzee ale Palatului Culturii (Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic al Moldovei si Muzeul Politehnic). Un coridor „secret” de la etajul al doilea, unde vizitatorii nu au acces de obicei, a fost de asemenea transformat în spatiu expozitional. Impunatorul edificiu a fost construit între 1906 si 1925 pe locul unde se înalta cîndva fostul palat domnesc, fiind un sediu juridic si administrativ; cladirea reprezinta  probabil unul dintre putinele edificii neo-gotice care se mai gasesc înca în Europa. Expozitia a continuat în acum dezafectata Baie Turceasca a orasului. Construita initial la începutul secolului al XIX-lea, cladirea a fost complet refacuta în stilul art nouveau de inspiratie orientala la începutul secolului XX, fiind din nou partial demolata la sfîrsitul anilor ’80, pastrîndu-se doar zidurile goale de caramida, cu scopul efectuarii unor lucrari complete de renovare, care însa nu au avut loc nici pîna astazi. Unii artisti (Hüseyin Alptekin, Carsten Höller, Thorvaldur Thorsteinsson) s-au folosit de asemenea si de alte spatii aflate în centrul orasului.

Organizatori

Asociatia Vector Iasi

 

Artisti:

Locatii 

Baia Turceasca Iasi, Palatul Culturii Iasi, Galeria “Cupola” Iasi, Centrul Cultural Francez Iasi, Goethe Zentrum Iasi / The Turkish Bath of Iasi, The Palace of Culture in Iasi, The “Cupola” Gallery in Iasi, French Cultural Center, Goethe Zentrum Iasi

O selectie a lucrarilor expuse in Iasi a fost prezentata la Muzeul National de Arta Contemporana a Romaniei Bucuresti, Cladirea Kalinderu, in perioada 27 iunie / 25 iulie 2003 / A selection of the works exhibited in Iasi will also be shown at the National Museum of Contemporary Art in Bucharest on June 27—July 25, 2003.

Artisti:

Hüseyin Alptekin  (TR)
Liliana Basarab (RO)
Erick Beltrán  (MX)
Pavel Braila (MD)
Miriam Bäckström (SE)
A K Dolven (N)
Annika Eriksson (SE)
Ion Grigorescu (RO)
Róza El-Hassan (HU)
Haraldur Jónsson (ICL)
Carsten Höller (D)
Joachim Koester (DK)
Henrietta Lehtonen (FI)
Matts Leiderstam (SE)
Ieva Mediodia (LT)
Aydan Murtezaoglu (TR)
N55 (DK/N/SE)
Joao Penalva (P)
Lia Perjovschi (RO)
Quasar (RO)
Arturas Raila (LT)
Nina Roos (FI)
Bruno Serralongue (F)
Praneet Soi (IND)
Mika Taanila (FI)
Thorvaldur Thorsteinsson (ICL)
Dré Wapenaar (NL)
Erwin Wurm (A)

DESPRE VIITOR

Moderatori: Matei Bejenaru, Anders Kreuger

 

VIDEO P6

Young video artists from Romania and the Republic of Moldova
The French Cultural Center in Iasi

VIDEO P6 – 1

Romanian Programme, selected by: MATEI BEJENARU, IRINA CIOS (Bucharest), RON SLUIK (Chisinau)

Artists:

DAN ACOSTIOIAEI (Iasi)
DANA BUZATU (Timisoara);
AUREL CORNEA (Iasi);
CRISTINA DAVID (Bucharest);
OANA FELIPOV (Iasi);
NATALIA GHINGHINA (Rm. Valcea);
VALENTIN PUZDERCA (Bucharest);
EUGEN SAVINESCU (Cluj);
MONA VATAMANU & FLOE TUDOR (Bucharest);

VIDEO P6 – 2

Moldavian Programme, selected by: MATEI BEJENARU and LILIA DRAGNEVA (Chisinau)

Artists:

PAVEL BRAILA (Brussels / Chisinau)
LILIA DRAGNEVA & LUCIA MACARI (Chisinau)
VEACESLAV DRUTA (Chisinau)
VALENTIN TARNA (Chisinau)
STEFAN RUSU (Chisinau)

ISTORIA BIENALEI PERIFERIC / HISTORY OF THE PERIFERIC BIENNIAL
Expozitie documentara / Documentary exhibition
Galeria “Cupola” Iasi / The “Cupola” Gallery Iasi
Organizator: Asociatia Vector Iasi / Organized by: Vector Foundation, Iasi

SEARCHING FOR… MENTAL LOCATIONS
Video and sound ambient show
Baia Publica Iasi / The Public Bath of Iasi

Organizatori: MATZE (Bucuresti), OANA FELIPOV (Iasi), DRAGOS PLATON (Iasi),
LILIANA BASARAB (Iasi), AUREL CORNEA (Iasi) /  
Organized by MATZE (Bucharest), OANA FELIPOV (Iasi), DRAGOS PLATON (Iasi),
LILIANA BASARAB (Iasi), AUREL CORNEA (Iasi)