periferic 3 (1999)

Situat in marginea de est a Romaniei,  la 6 ore de Bucuresti si 25 minute de granita cu Republica Moldova (fosta Uniune Sovietica), ocolit de investitorii strategici occidentali si fara a avea un aeroport international, orasul Iasi traieste izolat intr-o periferie geografico-economic, fapt  care influenteaza si contextul cultural al locului, dominat de un traditionalism academic si un paseism neproductiv.

Coincidenta a facut ca in ziua deschiderii festivalului PERIFERIC 3, sa fie inaugurat si sediul primei banci straine din Iasi, Banca Turco-Romana. Se pare ca trenul integrarii noastre europene opreste mai intai in halta turceasca. Pe cat este de placut sa traiesti in acest oras, pe atat de dificil este sa faci arta contemporana in lipsa unei infrastructuri care sa o promoveze cu profesionalism.      

PERIFERIC 3  a fost conceput ca o manifestare care sa colecteze atitudini artistice legate de relatia “margine-centru” si, daca la primele doua editii organizate la Centrul Cultural Francez din Iasi a fost ales genul artistic (inca) periferic la noi: performance, anul acesta strategia curatoriala s-a axat pe identificarea unor noi spatii pentru expozitii. Astfel, pe langa deja traditionalele sesiuni de performance de la Centrul Cultural Francez, s-au introdus in circuit spatiul alternativ al Baii Turcesti si cel oficial al Muzeului de Arta din Palatul Culturii. In virtutea aceleiasi politici, numarul artistilor (romani si straini) invitati a fost mai mare ca in anii precedenti si au fost pentru prima oara acceptate si proiecte studentesti.

Instalatiile si interventiile din Baia Turceasca, grupate in expozitia “Abur”, au pus artistii la o dubla incercare: bugetul limitat, respectiv monumentalitatea seducatoare (si picturala) a spatiului. Rezultatul a fost o expozitie “site-specific”, lucrarile predominant minimale subordonandu-se vizual spatiului si “dominandu-l” intr-un sens ideatic(abur fizic - abur spiritual). Cred ca Baia Turceasca ar putea deveni in viitor un loc alternativ pentru expozitii si dezbateri privind arta contemporana, un “space run by artists” care, cu un suport financiar nu prea mare, ar putea asigura rezidente pentru artisti romani si straini.

Expozitia “Corespondente” din aripa de arta contemporana din Palatul Culturii, a “suprapus” instalatiile artisilor peste spatiul si mentalitatile Muzeului de Arta. Atat expozitia cat si simpozionul teoretic organizat cu acest prilej, au aratat ca in Romania procesul de redefinire a relatiei Muzeu-Arta contemporana este unul complex si de durata, presupunand schimbarea mentalitatii privitoare la tezaurizarea artei contemporane  cat si infiintarea unui departament nou care sa se ocupe serios de acest lucru.

Dupa  cea de-a treia editie a PERIFERIC-ului, se pot trage cateva concluzii. Dupa trei editii, manifestarea si-a castigat un public format din artisti si studenti, dar si din alti tineri intelectuali, o buna parte dintre acestia apropiindu-se de arta contemporana prin intermediul festivalului. De asemenea, PERIFERIC-ul a fost un “element de coagulare” pentru tinerii intelectuali ieseni creand o anumita solidaritate de generatie necesara in contextul cultural local.

Alaturi de institutiile si fundatiile care de obicei sustin arta contemporana (CIAC Bucuresti, FSD Romania, Pro Helvetia, CCF Iasi), pentru prima data festivalul a primit un sprijin financiar din partea institutiilor culturale oficiale (Ministerul Culturii, Palatul Culturii Iasi). Organizatorii, neavand putere economica sau politica si fiind in afara sistemului sau ocupand pozitii fragile in cadrul acestuia, vor trebui sa duca o politica ingenioasa de mediatizare si strangere de fonduri in scopul asigurarii continuitatii festivalului.

Daca incercam sa privim impactul manifestarii in afara spatiului romanesc, atunci ar fi interesant de analizat daca modelul CENTRU UNIC - MARGINE (PERIFERIE), generator de complexe, este singurul care ar trebui luat in seama. Poate ca in contextul globalizarii si a noilor mijloace de comunicare (deci a transferului informatiei), un alt model mai dinamic cu mai multe centre si cu margini variabile ar fi mai aproape de spiritul timpului pe care il traim. In acest caz, ideea de a CONECTA periferii (culturale, geografice, politice, economice…) ar putea fi conceptul ce ar sta la baza organizarii editiilor viitoare ale PERIFERIC-ului.